Sărbătorile de iarnă sunt despre Bucurie şi despre Dăruire, despre Familie şi despre Buna-Dispoziţie care se ţese în jurul meselor încărcate cu bucate alese, deserturi sofisticate şi băuturi pe măsură.
Iar dacă tot a venit vorba despre băuturi şi te-ai gândit să serveşti musafirii cu o “esenţă de struguri” păstrată pentru zile mari, atunci este binevenită o discuţie pe tema paharelor potrivite fiecărui soi.
Vinul, licoarea adevărului, este considerat ca fiind un aliment, dar această băutură nobilă creează în jurul său un întreg univers, complex prin fiecare detaliu care îl compune.
Alegerea paharelor de vin este un astfel de detaliu important, care îmbină arta cu ştiinţa, iar somelierii şi oenologii confirmă acest fapt prin influenţa pe care o pot avea paharele de vin asupra gustului vinului până în punctul în care, aceeaşi băutură poate avea gustul schimbat dacă este băut din două pahare diferite.
Aşa se face că paharele potrivite pot pune în valoare vinul servit, potenţându-i aroma, iar acestea se aleg în funcţie de sortiment, cu atenţia îndreptată asupra formei cupei şi a piciorului paharului.
Paharele de vin întotdeauna trebuie să fie cu picior, pentru a nu fi nevoie să ţii cupa în mână şi să rişti să încălzeşti vinul, dar şi pentru a observa mai bine consistenţa şi culoarea băuturii.
Piciorul paharului pentru vinul alb trebuie să fie lung şi suplu, în timp ce paharul potrivit pentru servirea vinului roşu are piciorul mai scurt şi, uneori, mai gros.
Cupa paharului de vin roşu trebuie să fie generoasă, uşor îngustă în partea superioară şi bombată în partea de mijloc, tocmai pentru o mai bună aerare a vinului şi pentru a putea fi simţită mai bine aroma. Cu cât diametrul gurii paharului este mai mic, contactul cu aerul este mai mic, iar aroma vinului este mai concentrată. În comparaţie cu paharul pentru vinul alb, paharul pentru vinul roşu are o capacitate dublă şi deschizătura mai mare, el având nevoie să stea în contact cu aerul mai mult datorită aromei sale intense, şi se poate consuma la temperatura camerei.
Paharul pentru vinul alb are cupa puţin mai mică decât cea a paharului pentru vinul roşu şi puţin alungită, iar diametrul în partea superioară este mai redus, deoarece vinul alb este mai puţin aromat. Vinul alb se serveşte rece, iar forma paharului contribuie la menţinerea temperaturii mai mult timp.
Vinul rose, al cărui gust este uşor asemănător celui alb, se serveşte în paharul de forma unei lalele. Această formă este o îmbinare armonioasă a caracteristicilor paharelor pentru vin alb şi roşu, având dimensiunea celui de vin alb şi forma apropiată celui de vin roşu.
În privinţa paharului pentru şampanie, înalt, drept şi îngust, nici forma acestuia nu este întâmplătoare, ci a fost gândită atât pentru a scoate în evidenţă şi a reţine bulele, cât şi pentru a te obliga să savurezi bine aroma băuturii, cu înghiţituri mici.
Apoi, un pahar de vin, indiferent de tip, ar trebui să fie întotdeauna transparent, fără model, culoare sau striaţii, pentru a putea fi apreciată culoarea băuturii.
De pe masă, atunci când serveşti orice soi de vin, nu trebuie să-ţi lipsească paharele pentru apă, pentru că este un sacrilegiu (cel puţin pentru francezi) să torni apă în vin sau să-l bei cu gheaţă (cu excepţia vinului rose în regiunea Provence).
Paharele pentru apă, denumite şi “collins”- după celebrul cocktail Tom Collins, sunt de obicei mari şi robuste şi trebuie să se asorteze cu restul paharelor de pe masă.
În privinţa umplerii paharelor, vinul se toarnă până la nivelul diametrului maxim al paharului, reprezentând aproximativ jumătate din capacitatea acestuia.
Şi încă ceva: în orice casă în care se respectă vinul, trebuie să existe tot atâtea tipuri de pahare câte soiuri de vin se consumă, nefiind permis ca într-un pahar în care a fost vin alb să se toarne unul roşu sau rose, şi nici invers.
Produse recomandate:
